In anul 2000, aveam asa:
1. Telefon mobil Philips Savy
2. Aparat foto Canon Eos 300 pe film evident. Lucram in alb-negru
3. Camera video, nu. Nici macar la facultatea de jurnalism din Cluj :). Acasa, la Campina, una din 1977, ca piesa de muzeu
Cam in liniile astea se invartea si restul lumii, care pe atunci nu facea mii de fotografii pe zi cu mobilul, camera foto digitala cu 19 obiective si megazoom digital, camera video care filmeaza si in apa.
M’as intoarce fara vreun regret la tehnologia lui 2000 doar pentru ca scapa de milioanele de obsedati de a fotografia si filma orice, chiar daca apoi uita sa mai priveasca ce’au prins in pixeli.
Si nu ma luati doar cu japonezii si chinezii pasionati de blitz. Azi, in cele 4 ore intr’un muzeu cum putine sunt in lumea, 3/4 dintre vizitatori (albi sau galbeni, batrini sau copii, tinere colorate sau adolescenti pistruiati) faceau urmatoarele:
1. poza la tablou (de ceeee? exista deja in albume foto sau pe net).
2. poza la cartonasul cu numele si explicatia tabloului (nu’mi spuneti ca le invata acasa apoi)!
3. poza in fata / lateral / sub tabloului. (eu si autoportretul cu Van Gogh! Vai ce cool!)
4. poza linga statuie astfel incit sa iasa un “subinteles” (la Rodin erau chiar creativi)
5. filmat cu camera in mina - miscind stanga dreapta, sus-jos - prin tot muzeul. Adica un fel de documentar personal miscat ca dracu, plictisitor si lung de 2 ore in care nimeni nu zice nimic decit “oaaa, look at this! Nice, right?”
Totul intr’o semiviteza uimitoare.
Daca totusi nu pot sa dau tehnologia inapoi, pot sa ii rog pe zeii tehnologiei sa le strice tuturos sculele cu care fac postii d’astea? Ca pina acum a lovit doar in mine asa: noul N97 intrat la apa sarata, GPS’ul busit, laptopul fara mousepad functional …
Later update: Azi am fo’ 8 ore la Louvre. Si pentru ca in anumite momente imi venea sa ucid cu un bust de marmura citiva fotografi amatori, m’am linistit cu o poza a fenomenului. Cadea’le’ar metatarsienele!
Si o fata de d.b.t.c: 
Loading ...
sa nu imi zici ca ai facut baie cu N97 ala
a venit un val si l’a inundat. sa vad ce zic reparatorii
Eu am poza de alaturi, cu Gioconda. Te oftici? =))
:))
Ce sa mai zic?!
Pune mana si mergi azi, si sa nu care cumva sa te intorci fara o poza-n care sa va aveti ca fratii!
Pai ce rost mai are sa mergi daca n-ai poza cu tine in fata la tot ca sa vada tot neamu’ si dusmanii cat de ajuns si de unicat esti tu si ce valoare ai
Nea Costine,
nici nu’mi vine sa stau 3 ore in coada azi la L doar sa vaz aceleasi cohorte de fotografi, ca vreun tablou sau sculptura sunt greu de zarit intregi de capetele lor patrate!
:)) Si eu am avut Philips Savy! Era atat de mare, incat, daca il luam in excursie, imi trebuia un troller special pentru el.
Si cu Orsay-ul tau, iar mi s-a facut dor de Paris… Miorlau!